Chocolates and dreams

Chocolates and dreams

15 July 2016

Mogaldeata 3

Azi noapte veneam acasa si la vreo 2 km de casa pe strada principala destul de traficata am vazut un pui de pisica, era exact pe partea mea iar inaintea mea era o masina, eu deja ma panicasem ca masina din fata il va calca.
Nu stiu cum de a fost posibil, dar cel de dinaintea mea a trecut efectiv peste puiul de pisica fara sa il calce. Cred ca si puiul s-a speriat si cat a avut masina deasupra a stat paralizat de teama.
Dupa ce masina a trecut a zbughit-o sa traverseze strada dar acum venea o masina din sens opus, am zis ca fac cu inima, zic sigur il calca vreo masina si eu o sa fiu martor la o scena din asta horror, ca mi-a fost dat anul trecut in toamna sa vad o pisica lovita de masina pe strada si de atunci am ramas cu sechele.
Pe pisica aia nu am putut sa o ajut ca m-a muscat rau de tot si nu ma puteam apropia de ea ca sa o iau in prosop si s-o duc la veterinar,  m-am ales atunci cu inima zdrobita de am plecat mai departe plangand la volan si cu o infectie fff puternica unde m-a muscat pisica, plus un sindrom de stres post traumatic de toata frumusetea incat imi era teama sa conduc sa nu vad iar vreo scena din asta.

Dar ieri totul s-a terminat cu bine, cum-necum matzul a traversat cu bine strada si s-a oprit intr-o livada de maslini, eu am oprit masina si m-am dus dupa el, am strigat pisu-pisu si a venit imediat la mine.

Cred ca a fost abandonat recent din casa pt ca nu e slab, arata bine, nu are nici multi purici si cred ca de aceea era atat de debusolat pe strada.
L-am luat in brate si a stat cuminte, nu s-a opus, nu s-a zbatut, ceea ce mi-a confirmat inca o data ca nu e un pisic salbatic neobisnuit cu omul.

Acasa insa motanul cel mare nu a fost deloc incantat sa il vada.
Ne-am gandit noi ca a simtit ca matzul e si el tot motan si de aceea a facut atat de urat deoarece cand am adus-o pe Mila acasa nu a reactionat atat de urat, bine, nici pe Mila nu o place dar o tolereaza sa zicem.

Nici Mila nu l-a primit mai bine pe matz, l-a scuipat si ea si a sarit sa il bata.
Azi tot la fel, Mila il scuipa si il maraie si ii trage labute in cap.

Ala mic sta intr-un maslin, cum ma vede se tine coada dupa mine si toarce.
De jucat s-a jucat prima data cand am iesit eu afara cu batul de bambus, in rest sta ascuns.

Nu am putut sa ii fac poze mai clare pt ca e argint viu, nu a stat deloc nemiscat.
Nu se vede in poza, dar pe margine are ochii turcoaz, precum marea din Grecia :))









11 July 2016

Jurnal 11 Iulie 2016

Pentru azi - Luni 11 Iulie 2016 ora 11.42

Afara - e cald rau, stau cu AC-ul pornit.
Avem noroc ca seara se lasa racoarea si dormim bine.

In curte - in week end a ingradit sotul peticul de pamant pe care il cultivam si de acum o sa stau linistita ca nu o sa imi distruga gainile rosiile.
Peticul unde am capsunile nu merge ingradit, capsunile sunt la mila gainilor dar am remarcat ca nu prea au mai tras spre ele, acum se tot invart pe langa gradinita ingradita.
Ardeii cayenne s-au facut marisori, rosiile sunt si ele maricele aproape in fiecare cuib, a inceput si cea din Banat sa faca flori, a bolit cam mult dar si-a dat drumul.
Castravetii si dovleceii leaga rod, doar ardeii grasi se lasa asteptati.
Una dintre hortensii a inceput sa sufere din cauza caldurii, am mutat ghiveciul si sper sa isi revina.
E greu ca nu avem un loc unde sa fie mereu umbra si multe plante sufera acum din cauza caldurii si a soarelui.

Gainile - au inceput sa fie mai curajoase cand vad pisicile, la inceput se temeau de ele.
Mila incepe si ea sa isi piarda interesul pentru gaini, la inceput voia mereu sa le "vaneze" dar de acum a descoperit ca se joaca mult mai bine cu Julie, mogaldeata 1.





Ceea ce astept (sper) - abia astept saptamana viitoare sa intre sotul in concediu.

In bucatarie - mancare de pastai, nu prea merge mancarea gatita, acum ne bazam pe salate si fructe.
Nici de mic dejun nu am avut chef, am mancat doar niste seminte de dovleac si am baut eternul ceai verde.

Azi - vreau sa spal o masina de rufe si ma gandesc ce mancare sa fac, sunt in pana de idei.

Saptamana trecuta - am avut AC-ul stricat, de fapt problema nu a fost la AC ci la tubul prin care elimina apa, tubul ala era infundat si apa iesea prin AC in casa.
Pana a venit mesterul sa vada despre ce este vorba nu am putut sa folosesc AC-ul decat cand si cand si am suferit rau de caldura, asa am inteles cat de important este aerul conditionat.

Citesc - momentan nu citesc nimic, nici de bloguri nu am avut timp.

Am vazut- un documentar Al Jazeera- The Girls of the Taliban- despre scolile religioase din Afganistan.


In casa - e curat si bine si racoare!!!

Ascult - aerul conditionat si cicadele de afara :))

Ce planuri am - maine as vrea sa ajung in oras sa fac piata, vreau sa iau cativa pepeni galbeni, acum sunt foarte dulci si aromati si imi plac mult.
Cand va intra sotul in concediu vrem sa montam noua sera.
Cat va fi sotul in concediu planuim sa ne uitam la niste documentare si sa mergem la plaja, altceva oricum nu prea merge din cauza caldurii.

O imagine de azi -






O saptamana frumoasa si racoroasa sa aveti!


04 July 2016

30 June 2016

Jurnal 30 Iunie 2016



Pentru azi - 30.06.2016 ora 20.40

Afara - bate vantul, e atat de bine ca s-a mai racorit.
Seara pot sa stau fara AC, deschid geamurile, se face curent in casa si se poate respira.
Saptamana trecuta am avut canicula si s-a murit de cald, dupa canicula a venit o ploaie puternica cu furtuna si s-a mai racorit.

Ce am mai facut - de cand a venit vara stau mai mult pe afara, trece timpul fara sa imi dau seama cum, ba in gradina, ba jucandu-ma cu animalutele mele.
Am fost la plaja unde am stat numai in apa la balaceala si inot, iubesc mirosul marii si linistea pe care o ofera marea, somnul linistit dupa o zi petrecuta in soare si apa marii.

Saptamana aceasta mi-am facut si beauty blog unde sa pot scrie despre dragostea mea pentru lumea beauty.

In curte - cresc toate legumele frumos, doar capsunile bolesc dupa ce au fost calcate in picioare de gaini, la propriu!!!
De acum si Mila pisicuta a inceput sa faca stricaciuni, are ce are cu un ghiveci de busuioc pe care il tot darama, busuiocul s-a strambat de cate busituri a tot luat, i-am schimbat si locul sa nu ajunga Mila la el dar ti-ai gasit, ea este ca argintul viu si nimic nu ii scapa.

La inceputul primaverii am luat o gardenie care nu voia nicicum sa infloreasca, ii cadeau bobocii inchisi, de cand a dat caldura i s-au ingalbenit frunzele dar acum infloreste zilnic si face niste flori frumoase care parfumeaza curtea.
Camelia japonica sufera de caldura, i s-au ingalbenit frunzele, am mutat-o eu undeva la umbra dar in singurul loc unde avem umbra toata ziua este foarte cald si nu ii merge bine, sper sa supravietuiasca verii.

Gainile - nu se mai oua de cand a venit caldura cea mare, de acum cred ca abia prin Septembrie vor relua ouatul.

Sunt recunoscatoare - pentru aer conditionat, fructe, mare, valuri, animalutele mele.

In bucatarie - eternii mei cartofi dulci :) si in rest o gramada de fructe, legume, iaurt, parca nu merge mancare gatita.

Sper - sa se linisteasca lucrurile la o persoana apropiata care trece prin incercari acum.

Invatam - ca viata are niste rasturnari de situatie dramatice si ca nu te poti baza pe nimic in afara de Dumnezeu.

Azi - am curatat terasa, am spalat doua masini de rufe si cam atat.

Citesc - dupa ce am citit Splendida cetate a celor 1000 de sori parca am simtit nevoia de o pauza, ma intreb daca voi putea reciti vreodata aceasta carte deoarece o simt inca foarte vie si proaspata in minte.
Mai am si cartea "Si muntii au ecou" de acelasi autor dar vreau sa o pastrez pentru la iarna, sa o citesc la caldura sobei.
Momentan frunzaresc "Aventurile lui Tom Sawyer", e una din cartile care imi plac foarte mult si pe care am recitit-o de mai multe ori, chiar daca pare o carte copilaroasa mie imi place foarte mult, ma relaxeaza si bine dispune.

Ascult - cicadele, toata ziulica nu le tace gura pana tarziu in noapte.

Ce planuri am - sa mergem la o balaceala lunga la sfarsit de saptamana.

Un lucru preferat - ceaiurile reci si limonadele.

O imagine de azi - imaginile sunt vechi, din Mai, am ales sa le pun pentru ca nu am facut postarea cu imaginile lunii Mai si macar aici sa pun cateva.


Gainile mele mancand masline iarba




Gainile mele libere si fericite dormind in livada de langa curtea noastra


Marea fotografiata prin maslinii de langa curtea noastra


Va doresc un Iulie minunat, cu soare, racoare, vacanta si voie buna!


28 June 2016

Prezentare carte "Splendida cetate a celor 1000 de sori"


Aminteam in ultimul jurnal ca citesc romanul "Splendida cetate a celor 1000 de sori" de Khaled Hosseini.
Romanul a ajuns #1 New York Times Best Seller.
Este o carte care prezinta o fereastra in sanul unei culturi si mentalitati diferite fata de ale noastre.

Actiunea romanului se petrece in Afganistan in scurta perioada a comunismului, apoi a luptei mujahedinilor cu sovieticii si apoi in perioada cand talibanii ajung la putere.

Personajul principal este o fetita, Mariam, care este o harami, copil din flori, lucru foarte rusinos pentru vremea aceea si acest stigmat va trasa destinul lui Mariam si o va face sa se resemneze in fata vietii crezand ca nu merita nimic bun deoarece acest lucru i-a fost repetat mereu in copilarie.

 Intr-o singura noapte fatidica viata ei ajunge sa se schimbe radical.
Asa ajunge sa aiba parte de o casatorie aranjata cu un barbat varstnic ramas vaduv, al carui baiat a murit inecat, de aceea isi doreste cu disperare un alt copil.
La inceputul casatoriei Mariam este ingrozita de sotul ei si coplesita de disperarea noii ei vieti in necunsocut.
Cand Mariam ramane insarcinata Rasheed, sotul ei, se poarta frumos cu ea, Mariam incepe sa nu mai simta dezgust pentru el si ajunge sa creada ca viata lor poate fi una frumoasa.
Amandoi se bucura de copil si fericiti se pregatesc de venirea copilului.
Mariam insa nu poate sa duca nici o sarcina la capat si cu fiecare sarcina pierduta Rasheed se comporta din ce in ce mai urat cu ea si viata lui Mariam ajunge sa fie compusa din ocari si batai in fata carora nu se poate apara si nu are nici cui sa ceara ajutorul intr-o societate patriarhala in care barbatul e stapan pe viata sotiei sale.

Al doilea personaj important al romanului este Laila, o fetita inteligenta ai carei parinti au o gandire diferita fata de gandirea colectiva patriarhala.
Tatal Lailei este bucuros ca in comunism femeile ajung sa se bucure de mai multe drepturi ca niciodata in Afganistan.
Tatal Lailei este profesor si in familia lui deciziile sunt luate de sotia lui, el nefiind deranjat de acest lucru, nesimtindu-se intimidat si mai putin barbat.

Laila duce o viata lipsita de griji dar totul se naruie cand fratii ei sunt ucisi in razboiul mujahedinilor cu sovieticii.
Intre timp sovieticii sunt inlaturati, mujahedinii ajung la putere si la putin timp incepe razboiul si in fiecare zi sunt bombardamente care ameninta vietile oamenilor.
Singura alinare a Lailei este Tariq, prietenul ei din copilarie pe care il considera fratele ei dar care acum, in fata bombardamentelor, se pregateste sa fuga cu familia sa in Pakistan pentru a scapa de pericolele cu care se confrunta in Kabul.

Laila si Mariam sunt doua femei diferite, una s-a nascut si a crescut intr-o familie cu o gandire deschisa iar celeilalte i se amintea zilnic ca este o harami dar in ciuda diferentelor dintre ele si a felului in care gandesc, destinul ajunge se le apropie intr-un mod neasteptat, vietile lor se intrepatrund si ajung sa fie unite in fata suferintei.

Pe masura ce razboiul inainteaza, libertatile femeilor sunt din ce in ce mai ingradite si viata lui Mariam devine un chin greu de suportat.
Viata Lailei este o trecere de la fericire la agonie si apoi pare ca se intrevede iar fericirea numai ca fericirea deplina se risipeste chiar in fata ei si mai cu seama in fata lui Mariam.

Nu stiu cat se intelege din aceasta recenzie deoarece nu am vrut sa divulg foarte multe, deja am impresia ca am zis prea mult.
Pot doar sa spun ca aceasta carte este o carte extraordinara, o carte dura care in mod cert nu te lasa asa cum ai inceput-o ci vei fi devenit un om schimbat la sfarsitul ei.
Este o carte dureroasa care te misca pana in strafundul sufletului si pe care in mod garantat nu ai cum sa o uiti.
Este o carte foarte captivanta, felul in care este scrisa si rasturnarile de situatie te tin ancorat in realitatea cartii.
Autorul are telantul de a nara foarte bine povestirea astfel incat parca esti si tu acolo si "vezi" actiunea.

Eu am citit-o cu sufletul la gura cum de mult nu am mai citit o carte.
Credeam ca m-am plictisit de citit dar de fapt nu dadusem peste o carte buna, cum am dat de o carte cu adevarat buna pofta de lectura a revenit in forta astfel ca nu am lasat cartea din mana.
Recomand din toata inima aceasta carte cu avertizarea ca este o carte dura care va lasa urme in inima.

Nota 10/10.